Aproape iarna

Din pacate toamna asta extrem de scurta pe care am avut’o pana acum se aproprie de sfarsit si acum cateva zile am avut prima noapte cu temperaturi negative. Ce nasol, eu sper totusi ca iarna asta sa nu fie asa de naspa ca anul trecut, cand am avut una foarte lunga.

Macar am avut din cand in cand parte de dimineti frumoase, chiar daca foarte reci:

Stuttgart21

Stuttgart21 este un proiect de dezvoltare urbana ce are ca scop re-design’ul complet al garii centrale din Stuttgart, Germania. Ca urmare a acestui proiect, gara va fi transformata dintr’o statie terminus intr’o statie de tranzit iar totul va fi mutat subteran, sub actuala gara. Un total de 57km de linie ferata va fi construita, din care 30km linie de viteza mare (suportand viteze de la un minim de 200km/h pana la 350km/h). Avand in vedere ca Stuttgart este situat intr’o vale si este complet inconjurat de dealuri, un total de 16 tunele (about 33km) si 18 poduri vor trebui sa fie deasemenea construite. Parti din vechea (si recent renovata) cladire a garii centrale vor fi demolate, cu toate ca sunt protejate prin lege.

Proiectul va fi finantat de Deutsche Bahn, landul Baden Württemberg (a carui capitala este Stuttgart) si guvernul federal si va transforma toata zona Stuttgart (in principal centrul) intr’o santier pentru multi ani. Costurile initiale se ridicau la 2.6 miliarde Euro iar acum au ajuns la 4 miliarde Euro.

Este lesne de imaginat ca proiectul are o opozitie imensa de ani de zile. In ciuda aceste opozitii, proiectul a mers inainte iar recent s’au inceput lucrarile de demolare si taiere de pomi langa gara centrala. Oamenii au iesit in strada si au fost multe demonstratii de protest, oamenii au incercat sa  opreasca echipele de demolare, multi din ei s’au legat cu lanturi de copacii ce trebuiau sa fie taiati, etc. Ieri noapte lucrurile au devenit violente iar politia a intervenit in forta impotriva unei demonstratii de protest legale cu tunuri cu apa, gas lacrimogen si spray de piper. Multi oameni au fost raniti, printre care si destui copii si adolescenti aflati deasemenea intr’o demonstratie legala.

Oamenii sunt acum furiosi de’a dreptul si au loc demostratii de protest in multe orase din Germania, si nu numai. O noua demonstratie de proportii s’a anuntat pentru seara asta si avand in vedere ca Stuttgart este orasul natal al Freyei, ea nu este deloc amuzata de toata tarasenia asta (asta ca sa ma exprim cu tact .. ). Nici mie nu imi e indiferenta toata povestea asa ca ne’am suit in masina si am mers la Stuttgart sa luam parte la demonstratie. In functie de sursa, la demonstratie au participat intre undeva intre 50.000 si 100.000 oameni. O masa atat de mare de oameni este extrem de impresionanta iar zgomotul pe care il poate produce este infernal. Demonstratia a fost totusi pasnice si, cel putin pana cand am plecat noi, nu se intamplase nimic violent.

Da, am facut si poze insa ele sunt departe de a reda senzatia de a fi acolo:

Rømø din nou

Chiar daca momentul nu a fost chiar asa de potrivit, facusem rezervarea pentru vacanta asta acum ceva vreme asa ca ne’am decis sa mergem totusi. Aveam nevoie de o saptamana departe de stresul zilnic si ce loc mai bun pentru asa ceva decat insula Rømø in Danemarca. Am mai fost acolo de cateva ori pana acum, asa ca suntem destul de familiarizati cu locul. In rest nu e prea mult de spus, poate cu exceptia faptului ca de data asta casa pe care am inchiriat’o a fost cea mai buna de pana acum.

De data asta nu am folosit calorifele electrice asa de mult ci am folosit semineul si am incalzit cu lemne. Vreau sa spun ca a fost mult mai misto si substantial mai ieftin. Acum ca ne’am intors acasa ii ducem deja dorul insa candva o sa avem si noi asa ceva ;-)

Vremea a fost asa si asa, cateva zile insorite, cateva cu nori si ceva ploaie insa sederea a fost misto si foarte relexanta. Am vizitat si cateva locuri pe continent si am remarcat ca danezii au usi misto la casele lor. Asa ca am facut poze!

Si inca cateva poze de pe insula:

Data viitoare cand mergem acolo o sa incercam sa stam undeva in nordul tarii pentru a incerca sa scapam de hoardele de turisti nemti, se pare ca insula este o destinatie populara. O sa vedem.

Mersul cu bicicleta

De o luna incoace m’am hotarat sa merg cu bicicleta ceva mai mult. M’am gandit eu ca este timpul sa fac ceva mai multa miscare si sa profit de vara, care nu o sa mai dureze prea mult. Asa ca de cate ori am mers la München mi’am pus bicicleta in masina si am luat’o cu mine. Si cand vremea era frumoasa, dupa servici mergeam cu bicicleta pentru 1-2 ore sau asa ceva.

München este un oras unde infrastructura este superba pentru mersul cu bicicleta. Sunt piste pentru biciclete aproape peste tot pe strazi si pe trotuare. Si in plus, mai este si raul Isar care curge prin oras. Pe malurile sale sunt peste tot poteci pentru biciclete, asfaltate sau pietris fin, asa ca poti merge toata ziua daca vrei.

Acolo este locul unde a mers eu de cele mai multe ori. Hotelul unde stateam era undeva la marginea estica a orasului asa ca de regula mergeam catre rau (doar 15 minute de mers cu bicicleta) iar apoi o luam in sus sau in jos de’a lungul raului. Si evident, aveam mereu camera cu mine pentru ca toata zona respectiva este superba. Cateva din pozele facute de’a lungul raului:

M’am gandit eu ca ar fi o idee misto sa imi pot inregistra rutele si avand in vedere ca N85′ul meu are GPS incorporat, exista o solutie usoara. Nokia a avut acum ceva vreme un programel beta numit Sports Tracker, o aplicatie mica ce ruleaza pe telefon si inregistreaza ruta, impreuna cu statistici de genul viteza, altitudine, distanta. etc. Programelul a fost abandonat insa de curand o alta firma l’a preluat. Aplicatia a fost imbunatatita si un nou serviciu a fost lansat la http://www.sports-tracker.com. Rutele inregistrate pe telefon pot fi upload’ate direct de pe telefon si apoi iti poti vedea ruta pe website direct pe o harta cu tot felul de statistici interesante. Pozele facute cu telefonul in timpul turei poti fi deasemenea trimise asa ca cine se uita la website poate sa vada cum a fost.

Faza misto e ca toata chestia e gratis. Firma isi scoate banii vanzant o centura cu transmiter ce monitorizeaza bataile inimii, transmiter ce se poate cupla cu telefonul tau prin bluetooth. Apoi programul poate inregistra si bataile inimii, ceea ce iti poate permite sa te antrenezi mai eficient. E o chestie interesanta, insa e oarecum scumpa si nu te pune nimeni sa o cumperi.

Programelul ce ruleaza pe telefon nu este numai pentru mersul cu bicicleta insa si pentru alte tipuri de exercitii: plimbari, alergari, schi, fitness, urcat pe munte, etc. De exemplu puteti vedea cum arata o ruta tipica de’a mea.

Vizita la Praga

Saptamana trecuta am profitat de doua zile libere si am mers intr’o excursie mica la Praga. Am plecat joi, am vrut de fapt sa plecam dis de dimineata insa ca de obicei, socoteala de acasa nu se potriveste cu aia din targ asa ca am plecat ceva mai tarzior. Dar in fine, Praga nu este asa de departe si avand in vedere ca aproape tot drumul e pe autostrada, am ajuns acolo pe la 6 seara.

Asta nu a fost chiar asa de rau pentru ca vremea in ziua aia a fost nasoala de tot, a plouat gramada. Asa ca doar am fost un pic in oras sa ne uitam dupa niste chestii la Testo, un supermarket care nu exista in Germania. Cu toate ca am citit despre asta, tot am facut greseala  de a incerca sa ma duc cu masina in centru. Miscare extrem de proasta pentru ca a fost un trafic infernal. Am gasit un loc de parcare pana la urma insa a fost extrem de enervant.

Urmatoarele doua zile insa am avut vreme extrem de frumoasa. De data asta am parcat la ceva distanta de centru unde parcarea era si foarte ieftina, cel putin comparativ cu Germania (cam 60 centi pe ora). Iar apoi ne’am plimbat prin oras de ne’au sarit capacele. Am petrecut in oras cam 7-8 ore si aproape tot timpul am mers pe jos cu ceva pauze pentru macare, cateva magazine si alte alea. Chiar daca eram franti la sfarsitul zilei, ne’a placut extrem de mult si este unul dintre cele mai bune moduri de a vizita Praga.

Orasul in sine este extrem de frumos. Cu toate ca a fost bombardat in al doilea razboi mondial de catre americani, distrugerile au fost mult mai restranse decat in alte orase bombardate in acea vreme. Drept urmare inca se pot vedea multe cladiri vechi foarte frumoase si in bune conditii. Au si multe drumuri pietruite ceea ce imi aduce aminte de Bucuresti. Insa spre deosebire de Bucuresti, Praga este un oras extrem de curat. Este de fapt mult mai curat decat majoritatea oraselor mari din Germania.

In legatura cu preturile, Praga este in multe aspecte mai ieftina decat ceea ce gasim in Germania. Mancarea e mai ieftina, tigarile sunt mai ieftine, benzina e cam la fel, hotelurile sunt mult mai ieftine. Desigur, ca mai peste tot poti da sute de euro pe o camera pe noapte daca chiar vrei insa altfel preturile sunt mult mai ieftine decat in Germania. Prima noapte am stat la un hotel relativ aproape de centru si am dat 55 euro. A doua noapte am stat la un hotel un picut mai departe de centru si am dat 39 Euro. Asta pe o camera dubla cu mic dejun inclus. Nici nu se puna problema sa gasesti asa ceva in Germania, nu intr’un oras mare oricum.

Sambata, inainte sa plecam spre casa, am mers si am visitat una dintre cele mai mari piete de vechituri din Praga. Locul este intr’adevar imens si am mers acolo cu gandul ca o sa intoarcem cu o gramada de chestii ieftine si misto. Fals. Locul o fi el imens insa in marea majoritate este plin de porcarii. Cam asta te astepti sa gasesti intr’o piata de vechituri insa alea erau chiar porcarii. Asa ca am fost relativ dezamagiti. Da’ tot am facut cateva poze:

Oricum, per total a fost foarte misto si planuim sa mergem acolo din nou candva pentru ca sunt o gramada de chestii pe care nu le’am vazut. Si desigur, cateva din pozele pe care le’am facut in oras:

Diverse

Doar cateva lucruri, in ordine aleatoare.

• Weekend’ul trecut a fost foarte misto afara, aproape ca o zi de vara. Asa ca am mers in Waiblingen sa ne plimbam putin, un oras din apropriere. Waiblingen este si capitala Kreis’ului in care locuim si are un centru istoric frumos. Da, am facut si poze :)
  

  

  

  

  

  

  

  

  
• Saptamana viitoare este foarte scurta, joi este oarecare sarbatoare nationala in Baden Württemberg iar vineri mi’am luat liber. Ne’am decis ca o sa mergem la Praga pentru doua zile. Nici unul dintre noi nu a vazut orasul pana acum. Sper ca vremea sa coopereze.
• Saptamana trecuta am vazut surferi la München:
  

  

  

Rheinturm

Si inca un articol pe care nu am apucat sa il public :)

Acum vreo 3 saptamani am facut un mic drum la Düsseldorf pentru a vizita Rheinturm , un turn de telecomunicatii de 240m inaltime, cea mai inalta constructie din oras. La o inaltime de 170m se afla un restaurant rotitor care functioneaza si ca platforma de observatie, de unde se poate vedea o priveliste extrem de impresionanta a orasului. Era o foarte frumoasa zi insorita  de primavara asa ca am facut cateva poze din turn, cat si din imprejurimi.

Köln

Saptamanile astea, datorita proiectului in care sunt implicat, ma regasesc din nou in orasul de rahat cochetul orasel Rheinbach, undeva in vestul Germaniei. Nimeni nu prea intelege de ce unul dintre cele doua sedii principale ale firmei a trebuit sa fie in locul asta da’ asta nu face subiectul acestui articol.

In orice caz, mi’am tot adus cu mine noua mea camera DSLR si am incercat sa fac niste mini phototrips prin zona. Campurile de cartofi din jurul orasului nu m’au impresionat in mod deosebit insa nu la mare distanta sunt doua orase mari: Bonn si Köln. Am fost la Bonn acum cateva saptamani, in zona universitatii, si nu a fost chiar asa de rau. Ieri am decis sa ma duc pana in Köln si sa vad daca pot sa urc pe platforma de observatie de pe turnul “Köln Triangle” (inaltime de 103m) si sa fac niste poze panoramice.

Asta e turnul respectiv. De fapt am vrut sa merg la turnul TV care este mult mai inalt insa de vreo cativa ani, platforma e inchisa pentru public.

E un drum de 50 de minute pana in Köln, mare parte din el pe autostrada, asa ca am plecat imediat dupa ce am iesit de la lucru. Dupa numai 10 minute am intrat intr’o furtuna de zapada si m’am cam bosumflat, nici nu se punea problema sa fac poze pe vremea asta. Insa nu aveam nimic mai bun de facut asa ca i’am dat inainte si dupa ceva timp am iesit din furtuna iar cand am ajuns in oras am vazut ca de fapt nu era nici un fel de zapada acolo.

Turnul are propria parcare subterana, care nu a fost scumpa deloc. Am mers sus, am platit cei 3 euro pentru intrare la un automat, m’am suit in lift, am ajuns sus si am iesit pe platforma. Apoi am intrat rapid inapoi inauntru ca sa ma imbrac calumea cu caciula, manusi si geaca inchisa pana la nas pentru ca era al dracului de frig afara.

Am descoperit rapid ca nu este locul ideal pentru facut poze. De jur imprejurul platformei este un gard de sticla/plastic de vreo 3m si cu toate ca poti vedea prin el, e naspa pentru poze din cauza reflectiilor. In plus sunt tot felul de inscriptii pe sectiunile de sticla, cu cladirile ce pot fi vazute in directia respectiva. M’am cam asteptat la un gard insa am sperat ca pot trece deasupra cu ajutorul tripodului. Nici gand de asa ceva, vizitatorii trebuie sa fie in siguranta, ce naiba! Vizitatorii trebuie sa fie deasemenea supravegheati, din ce am vazut. Sunt camere de securitate peste tot pe platforma aia.

Privelistea este totusi impresionanta, poti vedea tot orasul la picioarele tale. Presupun ca e si mai misto daca vremea este frumoasa. Am facut totusi niste poze insa din cauza vremii si a reflectiilor din geam nu au iesit chiar asa de stralucite. Primele 4 sunt poze HDR (facute in Photomatix, 3 expuneri per poza), am incercat sa scot mai multe detalii din ele.

Vreau sa merg pe turnul TV din Stuttgart, care are doua platforme de observatie la 150m si la 153m, cu o inaltime totala de 216m. Insa trebuie sa astept vreme mai buna.