Stuttgart21

Stuttgart21 este un proiect de dezvoltare urbana ce are ca scop re-design’ul complet al garii centrale din Stuttgart, Germania. Ca urmare a acestui proiect, gara va fi transformata dintr’o statie terminus intr’o statie de tranzit iar totul va fi mutat subteran, sub actuala gara. Un total de 57km de linie ferata va fi construita, din care 30km linie de viteza mare (suportand viteze de la un minim de 200km/h pana la 350km/h). Avand in vedere ca Stuttgart este situat intr’o vale si este complet inconjurat de dealuri, un total de 16 tunele (about 33km) si 18 poduri vor trebui sa fie deasemenea construite. Parti din vechea (si recent renovata) cladire a garii centrale vor fi demolate, cu toate ca sunt protejate prin lege.

Proiectul va fi finantat de Deutsche Bahn, landul Baden Württemberg (a carui capitala este Stuttgart) si guvernul federal si va transforma toata zona Stuttgart (in principal centrul) intr’o santier pentru multi ani. Costurile initiale se ridicau la 2.6 miliarde Euro iar acum au ajuns la 4 miliarde Euro.

Este lesne de imaginat ca proiectul are o opozitie imensa de ani de zile. In ciuda aceste opozitii, proiectul a mers inainte iar recent s’au inceput lucrarile de demolare si taiere de pomi langa gara centrala. Oamenii au iesit in strada si au fost multe demonstratii de protest, oamenii au incercat sa  opreasca echipele de demolare, multi din ei s’au legat cu lanturi de copacii ce trebuiau sa fie taiati, etc. Ieri noapte lucrurile au devenit violente iar politia a intervenit in forta impotriva unei demonstratii de protest legale cu tunuri cu apa, gas lacrimogen si spray de piper. Multi oameni au fost raniti, printre care si destui copii si adolescenti aflati deasemenea intr’o demonstratie legala.

Oamenii sunt acum furiosi de’a dreptul si au loc demostratii de protest in multe orase din Germania, si nu numai. O noua demonstratie de proportii s’a anuntat pentru seara asta si avand in vedere ca Stuttgart este orasul natal al Freyei, ea nu este deloc amuzata de toata tarasenia asta (asta ca sa ma exprim cu tact .. ). Nici mie nu imi e indiferenta toata povestea asa ca ne’am suit in masina si am mers la Stuttgart sa luam parte la demonstratie. In functie de sursa, la demonstratie au participat intre undeva intre 50.000 si 100.000 oameni. O masa atat de mare de oameni este extrem de impresionanta iar zgomotul pe care il poate produce este infernal. Demonstratia a fost totusi pasnice si, cel putin pana cand am plecat noi, nu se intamplase nimic violent.

Da, am facut si poze insa ele sunt departe de a reda senzatia de a fi acolo:

Politia micului dejun

Din cand in cand, atunci cand un coleg este in vacanta si trebuie sa ii tin locul, ajung pentru o saptamana in orasul asta din fundul pamantului. Cam asa s’a intamplat si saptamana tracuta. Din ce stiu eu orasul are un singur hotel mai acatari si acolo stau mereu. Hotelul in sine nu e asa de rau, cladire relativ noua, 3 stele, camera de tip studio pe care o iau eu este marisoara, internet “gratis” (hamsterii care imping bitii sunt cam obositi).

Dar nu de asta vreau sa vorbesc ci despre micul dejun. Micul dejun se ia la subsol, unde este sala de mese. Imediat ce intri acolo esti acostat imediat de Politia micului dejun, cum o numesc eu afectuos. Ea este formata din 2-3 tipe care au grija de macare, aranjament, etc. Imediat ce intri acolo, una dintre tipe se repede la tine: “Ce numar aveti la camera ?“. Fara exceptie, asta imi strica dimineata, din mai multe motive.

Mai intai nu imi plac oamenii care nu imi dau pace dimineata. Vreau sa ma ma asez la masa in liniste, sa imi beau cafeaua/ceaiul fara sa ma futa cineva la cap. Al doilea motiv este ca te verifica, nu carecumva sa vii acolo pe sestache si sa le mananci mancarea. Deci vinovat pana la proba contrarie, bravo. In fine, le zic numarul de camera si dau sa trec mai departe. Miscare gresita! “Va rugam sa lasati rucsacul aici“. Adica nu cumva sa iei rucsacul la masa si, ca un hot ce esti, sa le furi din macare. Nu glumesc, asta e motivul, au si un afis lipit pe perete. Adica doamne fereste, nu carecumva sa iei o chifla sa un mar un plus atunci cand plec. Faptul ca platesc in plus pentru micul dejun este irelevant pentru ei. Plus ca nu imi convine sa imi las rucsacul cu laptop’ul si o gramada de alte chestii. M’am certat cu ei la inceput insa am renuntat, nu ajungi nicaieri. Mi’am zis ca ii dau in judecata daca cineva imi fura rucsacul.

Ca mai in orice hotel, micul dejun este un fel de bufet suedez unde fiecare isi ia ce vrea. In afara de faptul ca pun marar pe oualele amestecate (bleh!) mancarea este buna, cafeaua la fel, chifle proaspete de tot felul, etc. Si totul este aranjat perfect. Mult prea perfect, enervant de perfect. Totul este aliniat la milimetru, platourile, canile, paharele. Feliile de salam, sunca si branza sunt aranjate intr’o simetrie impecabila. Pana si oualele fierte sunt aranjate intr’un model simetric. Cineva acolo are probleme serioase la mansarda.

Pana la urma as fi trecut si asta cu vederea, in fond putina ordine nu strica. Insa faza incredibila este dupa ce cineva isi ia de mancare si se duce la masa, imediat isi face aparitia una (sau chiar doua!) dintre tipe. S’a luat un pahar sau o cana ? Totul e rearanjat imediat. O farfurie s’a miscat un pic ? Se muta la loc. O felie de braza e lipsa ? Celelalte sunt aranjate incat sa pastreze simetria. Furculita de pe platoul cu sunca nu mai e in pozitia regulamentara? Este mutata imediat. Cred ca vin cel putin la 2 minute sau asa ceva sa inspecteze si sa rearanjeze.

Eu de regula stau si ma uit fascinat la ele. E atat de stupid incat e amuzant. Ba chiar nu ma pot abtine si cu o placere morbida, de fiecare data cand ma duc sa imi iau ceva, fac tot ce pot sa stric simetria: iau o cana de pe randul din spate, la fel cu pahare, mut un pic platourile, feliile de salam, oualele fierte. Insa in cateva minute cineva vine din nou si repara stricaciunile mele. E un contrast total cu hotelul unde stau de regula in München. Acolo nimeni nu te bate la cap, poti sa iti iei micul dejun in liniste, totul e aranjat si aici insa nimeni nu are obsesia asta bolnava de a pastra ordinea in fiecare minut, nimanui nu ii pasa ce faci cu rucsacul, etc.

Cu putin noroc nu o sa mai ajung pe acolo in viitorul apropriat!

Copii cu arme

Incredibil. La numai 10-15 minute de unde locuim noi, intr’un orasel de numai 27.000 locuitori, un pusti de 17 ani a impuscat si omorat 16 persoane. Se pare ca a luat un pistol din casa (tatal sau este membru unui club de arme) apoi s’a dus la scoala si a inceput prin a intra intr’o clasa unde a impuscat in cap 5 elevi. Apoi a continuat in alte clase, impuscand mortal si mai multi elevi si profesori. Cand a aparut politia, a fugit de la scoala si la scurt timp a fortat un conducator sa il duca intr’un alt oras, la vreo 40km sud. Acolo a intrat intr’o reprezentata auto unde a impuscat un agent de vanzari si un client. A urmat un schimb de focuri cu politia, pustiul a fost ranit in picior si apoi si’a luat viata.

Efectiv nu am cuvinte :-( O descriere mai detaliata o puteti citi in Spiegel (scuze, e doar in engleza).

Carnet de conducere

Imi aduc aminte acum multi ani cand mi’am luat carnetul de conducere: brambureala imensa, multe acte, statul la cozi interminabile, caldura, inghesuiala, functionare sictirite, etc. Nu stiu cum mai este acum insa nu stiu daca s’au schimbat multe lucruri.

Ei bine, azi fiind ziua mea libera, am reusit sa ajung in capitala Kreis’ului. Cladirea Landratsamt’ului (autoritatea care se ocupa, printre altele, si cu carnetele de conducere) are parcarea subterana proprie asa ca nu a trebuit sa bajbai dupa loc de parcare. Am intrat acolo, nu  mai era nimeni asa ca o tipa m’a intrebat daca poate sa ma ajute. I’am spus care a problema, mi’a cerut o poza, un formular (pe care il aveam deja completat, este disponibil pe internet) si un act de identitate. Si aia a fost. Mi’a zis ca daca ma opreste Politia (in Germania cel putin) nu este nici o problema, or sa stie ca am facut cerere de carnet nou. 5 minute mai tarziu eram din nou afara din cladire. Oare cat o dura asa ceva in tara, sa iti declari pierdut carnetul de conducere ? Ar fi interesant de stiut daca s’au mai schimbat lucrurile.

Am reusit azi sa imi iau si permis de parcare de la primarie. Nu imi permite sa parchez in fata casei (e zona pedestriana) insa pot parca gratis pe locurile marcate din zona. Nu e cea mai stralucita solutie insa e un pic aiurea cu parcarea aici, fiind in centrul vechi al orasului. Pot inchiria un loc de parcare permanent intr’o parcare supra-etajata insa trebuie sa platesc 45 euro pe luna si desi nu e departe, nu e chiar langa casa. Deh, nu le poti avea pe toate.

Am facut azi inca un drum la deponie cu o duba plina de saci de gunoi, lemn vechi, metal, electrice, etc. A fost frig, ninsoare abundenta, umed, bleh, cah, yuck !! Si de data asta era un tip care se uita la noi si care isi lua jobul un pic prea in serios, zic eu: “Aha, asta merge acolo”, “Asta merge in partea cealalta”, “Nu, nu, nu, asta nu merge aici ! E gunoi electric de tip 3, asta merge acolo”, “Ah, cartoane? In partea cealalalta, in container”. La naiba, ne’a alergat peste tot. Sper sa nu mai calc pe acolo prea curand.

Si acum la culcare, de cand m’am mutat imi ia cu vreo 25 de minute mai mult maine dimineata sa ajung la München asa ca la 4:00 trebe sa fiu sculat. Super.

Bara de metal – 1, Eu – 0

Mda, a trebuit sa se intample si asta pana la urma, primul meu “accident” de cand sunt aici. Si cine a fost de vina ? Exact, eu.

Toata treaba s’a intamplat sambata seara, cand lucram la casa. Am realizat ca trebuie sa mai cumpar ceva de la Toom asa ca m’am suit in masina si am dat sa ies din parcare. O alta masina venea din sens opus (tot in parcare) asa ca am incercat sa  ma strecor printre el si masinile parcate, am trecut de el (un pic nervos ca  mergea pe mijloc) insa nu am fost atent si am trecut prea aproape de un copac. Care avea niste bare groase de protectie in jurul lui. In care m’am oprit eu. Nu mergeam repede, poate 10-15 la ora insa suficient sa imi fac farul, bara si aripa de pe partea stanga muci.

M’am dat in spate (cu ramasitele barii si farului tarsaind pe jos) si am parcat din nou. Apoi am iesit din masina si m’am uitat la capodopera mea. Exact ce aveam nevoie, ce rahat. Nu se mai putea merge cu masina pentru ca ramasite din bara (din plastic ..) atingeau serios roata stanga. Dupa ce mi’am dat seama ca bara nu o sa se refaca in mod magic doar pentru ca ma uit eu la ea (si dupa ce Freya a reusit sa imi mai alunge un pic gandurile sumbre), m’am resemnat si am chemat politia. Aia au venit dupa vreo 15 minute, erau un tip si o tipa. Masina de politie tot un Passat, insa intreg, nu ca al meu. Evident ca m’au intrebat daca am baut si tipul chiar m’a pus sa suflu. Cine e atat de tont incat sa cheme politia dupa ce a baut ? In fine, nu prea au avut ce sa constate pentru ca nu a fost implicata alta masina sau persoane. Mi’au spus doar ca e posibil sa primesc o amenda de la primarie, daca decid sa depuna plangere pentru ce le’am lovit bara de protectie a copacului !! Nu mi’a venit sa cred. Au inspectat un pic bara respectiva, era evident ca nu eram primul (urme de vopsea, etc). Pana la urma si’au dat seama ca e cam stupid si au decis sa nu informeze primaria. Apoi mi’au urat succes (Multumesc!) si au plecat.

Totusi ce a urmat s’a desfasurat mult mai bine decat ma asteptam. Sambata si duminica nu am putut sa fac nimic, insa luni dimineata m’am dus la dealerul VW din sat de la mine. Masina fiind noua are garantie 3 ani plus nu stiu ce fel de asigurare de la VW. Tipul de acolo a fost foarte de treaba, mi’a luat datele si am sunat impreuna la ADAC. Astia au fost prompti si intr’o ora masina a fost adusa pe platforma la dealer in parcare. Gratis normal, ca d’aia sunt membru. Am sunat intre timp la asigurare si am inregistrat accidentul. I’am dat datele tipului de la VW, am primit masina de schimb (daca nu o pot repara in 3-4 ore sunt obligati sa iti dea gratis masina de schimb) si asta a fost. Cand am ajuns acasa le’am trimis email astora de la mine de la firma sa ii informez de eveniment si acum astept sa ma anunte cand pot sa imi recuperez masina.

Pacat, mi’a fost mila de saraca masina, cand am primit’o de la firma avea 7km la bord ;-) Da’ na, stia el Murphy ce stia: “If shit can happen then shit WILL happen“

Parinti nebuni

Ieri ne’am oprit la Schlecker in drum spre casa. Cand am parcat si am coborat din masina, am observat ca in masina de langa a noastra erau doi copii incuiati inauntru, unul dintre ei chiar plangea. Parintii nu se vedeau nicaieri.

Ne’am uitat un pic in jur insa nimeni nu venea asa ca am sperat ca mama lor o sa vina in curand. Am intrat in magazin, ne’am facut cumparaturile insa atunci cand am revenit la masina, copii aia inca erau incuiati in masina. De data asta mai era un tip pe langa masina aia, foarte probabil intrebandu’se ce fel de idiot isi lasa copii incuiati in masina. Cam asta ne intrebam si noi.

Copilul inca plangea asa ca Freya a sunat la politie. In timp ce vorbea la telefon, “mama” apare, se duce tacticoasa la masina ignorand cele patru persoane care se uitai la copilul ei plangand, intra si inchide usa.

Scuzati’mi franceza, dar What the fuck !? Cum iti poti lasa copilul in modul asta ? Geamurile erau inchise, ce s’ar fi intamplat daca “mama” ar fi intarziat mai mult ? Imi imaginez ca in cazuri extreme copiii aia s’ar fi putut chiar sufoca. Si ce mare branza sa ii iei cu tine in supermarket?

Dupa cum zicea Freya, unii oameni nu merita sa aiba copii.