Mda, treaba cu cele doua bai mai mult ca sigur ca a picat, cel putin cu firma cu care am discutat pana acum. Am avut o intalnire interesanta vinerea trecuta.
Dupa cum mentionam mai devreme, am avut o experienta extrem de neplacuta cu un tip de la firma respectiva. Drept urmare le’am trimis o scrisoare cu o plangere oficiala, relativ dura insa politicoasa, in care ne exprimam dezaprobarea totala fata de felul in care angajatul lor s’a comportat. Zis si facut, tipul se intoarce din vacanta pe 7 ianuarie si incearca sa ne contacteze. Eu eram intr’o sedinta insa a reusit sa dea de Freya. Tipul vroia doar niste informatii, nu a zis nimic de scrisoarea noastra. Am presupus ca nu a primit’o inca. I’am trimis informatiile prin email apoi am mai schimbat cateva mesaje, tot despre informatii necesare sa ne faca oferta. Nu stiu cum ar fi posibil sa ne faca o oferta cand tipul nici macar nu a vazut tevile din salonul de manichiura, cum era planul.
In fine, primim oferta (un car de bani) si stabilim o intalnire la firma lor sa o discutam. Noi nu stiam exact ce sa credem, am zis ca totusi sa le mai dam o sansa dupa rateul respectiv. Ajungem acolo si discutam un pic oferta. Ne dam seama ca sunt chestii pe care tipul nu le stie (in mod particular cum ajung tevile de scurgere pentru toaleta in baia de la etajul 1), chestii pe care le’ar fi aflat daca ar fi venit cand a promis. Intr’un final, tipul scoate din mapa lui scrisoarea noastra plus o copie tradusa in germana cu google a postului de care ziceam mai sus!
Ca o mica paranteza, ulterior cand m’am uitat in loguri am vazut ca tipul a cautat pe google domeniul meu prezent in adresa de email, a dat peste blog si apoi a citit fiecare post, tag, categorie, etc de pe blog. Totul prin Google Translate pentru ca probabil nu intelege engleza sau romana. Ce nu as da sa am asa cititori, as avea niste statistici marfa. Chiar m’am simtit magulit pentru o nanosecunda sau doua. Apoi mi’a trecut pentru cam avut niste imagini cu iz de Gestapo, niste oameni intr’o camera luminata slab, aplecati asupra unor monitoare, analizand si cercetand fiecare fraza, propozitie, cuvant, pixel de pe blogul meu incercand sa gaseasca calcaiul lui Ahile.
Deci sa revenim, tipul chiar m’a cautat pe google. Probabil si pe Freya insa ea e de 10.000 ori mai anonima decat mine pe net. In continuare tipul si’a exprimat nemultumirea fata de modul in care i’am caracterizat performantele. Pe blogul meu personal… Am incercat sa ii explic ca ne’a facut sa pierdem o gramada de timp si ca acum in mod clar nu o sa putem termina baile pana ne mutam. Am incercat deasemenea sa aflu de ce nu si’a tinut promisiunea cu vizita si oferta si de ce nu ne’a contactat macar insa nu am obtinut mare lucru. Ne’a explicat ca a fost extrem de ocupat cu alte chestii (nu e problema mea), ca a tinut si locul unui coleg care era in vacanta (nu e problema mea) si in final cica “Da’ de ce nu ai sunat tu ?” WTF !? Daca a promis ceva cuiva, sa se tina de promisiune. Daca nu poate atunci sa puna mana pe telefon si sa sune, dureaza 2 minute. Insa el a preferat sa isi lase clientul in ceata si apoi sa plece bine mersi in concediu. Plus alte chesti, cum ca el ar fi venit de fapt vineri insa tipa de la salon nu era acolo, chit ca trebuia sa vina cand a promis, adica marti, in ziua cand a vorbit la telefon cu Freya. Etc, etc.
Bun, vazand ca nu ajungem nicaieri, l’am rugat sa ne lase 2 minute sa decidem cum sa procedam. Nu a fost nici o problema, s’a ridicat si s’a dus in alt birou unde a tot discutat cu altcineva. Tipul are un puternic accent schwäbisch asa ca nu am prins chiar tot, insa Freya clar ca intelege, se pare ca vorbeau de noi sau de baile noastre. In fine, pana sa terminam noi de discutat, un alt tip vine la noi si incepe sa ne explice (vorbind foarte foarte rapid) cum ca sunt foarte ocupati, au extrem de multe comenzi venite in noiembrie (!!) si ca in nici un caz nu pot sa inceapa lucrul inainte de martie. Noi ne uitam un pic stupefiati la el. Nici nu ne’am mai obosit sa ii explicam ca tipul cu care am vorbit initial a spus ca trimite oferta pana in craciun si daca zicem da, pot sa inceapa lucrul in Ianuarie. Daca ar fi avut comenzi venit cu o luna in urma, tipul acela ar fi stiut. E clar ca ceva pute aici.
Apoi cand a auzit ca trebuie sa vorbim cu banca despre finantare, s’a uitat la pretul final si a inceput cu entuziasm sa ne spuna cum ca trebuie sa adaugam mult mai mult peste suma respectiva (nu a zis cat) pentru ca noi avem o casa de constructie veche si “pot apare probleme neprevazute”. Mda. Ne’a fost clar la amandoi ca nu prea au nici un chef sa faca lucrarea si ca vor sa scape de noi. Le explicaseram la inceput ca suntem stransi cu timpul deci in nici in caz nu putem astepta pana in martie. Duca’se, am plecat de acolo.
Vezi, nu conteaza cat de mare e firma, cat de bine arata magazinul de desfacere, pana la urma tot felul in care angajatii se comporta fata de client conteaza. Pacat, tipul cu care am discutat initial (seful, am presupus noi) chiar a fost de treaba si a parut sincer dornic sa ne ajute. Insa in rest … sa zicem ca nu prea am fost impresionati.
Faza nasoale ca acum trebuie sa facem cumva cu baile existente pana ne mutam. Dupa ce le facem “folosibile”, avem un pic spatiu de respirat si putem cauta pe cineva mai serios. Ce aiureala.
Daily stuff, Our House, Pictures | Stefan | 
23 June 2010 4:35 PM | 
Comments (0) 
